• Facebook
  • Twitter
  • Pinterest
  • Google+
  • Blogspot
< Inapoi

Dolce far niente pe Coasta Amalfi
19.08.2016

Poza 1“Dolce far niente” pe Coasta Amalfi

 

 Toți ar trebui din când în când să facem pauze. Eu uneori, mai devreme sau mai târziu, trag pe mine rochia de vise, înhaț bagajul compus din 80 % "nu se știe niciodată", mă iau și plec. Merg în locuri noi, văd lucruri minunate, simple, colorate. 
       De data asta, destinaţia este Coasta Amalfi, zonă destul de cunoscută pentru frumusețea unică și deosebită a plajelor sale.  Cum ajungi acolo? Simplu: bilet de avion până la Napoli după care poți lua autobuzul, poți închiria o mașină, ori te poţi urca foarte ușor în tren până în Sorrento.
Coasta Amalfitană este seducătoare și irezistibilă, orgolioasă și capricioasă, greu de cucerit, dar extrem ispititoare, și cuprinde 13 localități. Este un loc uitat de vreme unde muntele întâlnește marea iar casele cocoțate printre lămâi devin martore ale acestei iubiri extreme.

 Teritoriul nu se prezintă cu plaje frumoase și bine delimitate de nisip, ci mai degrabă cu porțiuni de rocă, cu pietricele și stânci incredibil de abrupte, care fac locul sursă de atracție turistică de mulți ani, datorită numeroaselor poteci foarte romantice și a personajelor mondene care au bătătorit aceste locuriPositano, Sorrento, Ravello, Minori, Amalfi, Salerno. Sunt toate legate între ele prin străduțe cochete și trepte numeroase. Drumul e spectaculos, îngust, șerpuitor, plin de aventuri, un fel de Transfăgărășan ce are Malul Mării pe o parte, iar pe cealaltă stau atârnate localități vechi de mii de ani, toate pictate colorat ca într-un tablou. 

Ce se poate face aici? În primul rând nimic. "Dolce far niente" e deviza celor care vin să se relaxeze, dar totusi te poți plimba și bucura de bucătăria italiană, poți să te oprești la una din sutele de terase de pe coastă, cu vedere la mare sau priveliște către Vezuviu, să bei renumitul lichior "limoncello", să faci fotografii sau pur și simplu să lenevești la soare. Solul vulcanic al Campaniei e gazda perfectă pentru cele mai dulci lămâi din lume și, de asemenea pentru portocalele roșii, pe care le vei întâlni pe marginea drumului. Zahărul natural împrumută aromele celebrelor băuturi alcoolice limoncello și mandarino.  Poți să te urci pe unul din vaporașele care te plimba și-ți arată toată coasta, sau poți închiria chiar tu o bărcuță și să pleci în căutarea unui golfuleț liniștit și să te bucuri de intimitate. Poți lua la picior, și cerceta toate colțurile fiecărui orășel care arată ca o bijuterie în miniatură, dar să nu uiți să iei cu tine o eșarfă sau o pălărie pentru ca să te protejezi de soare și încălțări foarte comode. 

Un alt mod plăcut de a petrece timpul liber este să iei o cafea pe care s-o "asortezi" la o "sfogliatella" și să privești la oamenii care trec sau poți asculta muzică într-o italiană dulce la umbra unui smochin. Coasta e plină de piețe, iar vara parcă sunt într-o sărbătoare continuă unde toată lumea e invitată. Aici poți mânca un strugure și te poti bucura de explozia în gură a unei dulcețe care are până și mirosul violet. Iar pizza, este bună peste tot, însă doar aici o mănânci ca la ea acasă.

 Ca și cumpăraturi, găsești cu siguranță tot ceea ce ai nevoie. Ceva autentic ar fi obiectele din ceramică frumos colorate cu "galben de Vetri", limoncello în sticluțe de tot felul, ulei de măsline sau mozzarella de bivoliță. Dacă ar fi să vorbesc despre fiecare orășel în parte pe care îl cuprinde coasta Amalfitană ar trebui să scriu o carte, să iau fiecare loc la rând și să îl istorisesc ca o poveste de dragoste, dar m-am rezumat la ce transmite această inimă a Italiei care în afară de bătăile vuietului de valuri, te îmbie cu zări brăzdate de vapoare solitare, cu mult soare și culoare, cu înghețată și miros de iubire.
Coasta Amalfitană asemeni "coastei lui Adam" - care se respectă-  nu e una dintre destinațiile ieftine ale Italiei. E un păcat dulce, costisitor ce adăpostește hoteluri luxoase, vulcani adormiți, dar și raze de soare ce dau apei reflexe de smarald.

Cele mai bune perioade de vizitat coasta sunt primăvara sau toamna devreme, căci pe timpul verii drumul este foarte aglomerat iar prețurile cresc. În cazul în care ești în trecere în luna iulie e musai să te oprești în Ravello, în Villa Rufolo unde are loc în fiecare an faimosul festival de muzică simfonică Wagner. Dacă vrei să nu cheltui bani prea mulți pe cazare, orașul Praiano situat la o aruncătură de băț de luxuriantul Positano are multe hoteluri care oferă priveliști uluitoare ale mării. Dacă îți planifici să mergi la plajă în fiecare zi, un alt sfat ar fi să arunci o privire în jur și să cauți locurile în care cei "de-ai casei" și-au trântit prosoapele să prindă tot soarele, pentru a evita costurile ridicate ale șezlongurilor și umbreluțelor. 
Vară, soare, miros de alege, nisip fin, pietre multicolore, bogăția vegetației mediteraneene, albastrul neverosimil al mării, eleganța și rafinamentul arhitecturilor! Este incredibil cum îți vibrează sufletul la niște detalii pe care nu le întâlnești mereu în cotidianul tău. Și deși nu mă pot lăuda că sunt o înotătoare bună, ador uneori să evadez înot, departe, în mare. Vreau ca ea să simtă fiecare centimetru cub din mine, să-mi invadeze trupul și gândul sincron ca și cum s-ar contopi cu mine. 
Atât timp cât există biletele low cost nu rezistați tentației și simțiți-vă ca acasă oriunde, pentru că lumea e doar o țară mai mare. 
Plec în vacanță! Prego. Să-mi facă cineva bagajele… 

 

Alice Siminiceanu

share with facebook

Adauga comentariu

0 comentarii